„A freca menta” inseamna a nu iti face treaba cum trebuie, sau a mima ca muncesti de zor, fara sa si faci asta. Ce vina are insa biata planta, plina de calitati, de a ajuns sa fie asociata cu o expresie deloc laudativa?
Totul pleaca din Grecia Antica, unde luxul clasei conducatoare nu cunostea margini. Printre normele unei case bogate era si frecarea, cu frunze de menta, a locului in care se lua masa, cat si a tavilor, tacamurilor, pentru a mirosi placut. Era sarcina sclavilor casei si era destul de usoara, comparativ cu spartul lemnelor, spalatul rufelor sau pardoselii. Logic, unii dintre sclavi au inceput sa prefere aceasta sarcina, in detrimentul celor solicitante fizic.
Cum si cand a ajuns expresia in Romania? O data cu răspândirea grecilor în Balcani, între secolele XVII și XIX. Domniile fanariote au condus la formarea de comunitati de etnici greci instariti in marile orase din Romania, iar acestia au adus atat obiceiul frecarii mobilei cu menta, cat si expresia menita sa-l dojeneasca pe sclavul/slujitorul surprins tragand chiulul.
Familiile înstărite ale boierilor români au copiat si obiceiul, iar slujitorii romani metoda de chiul. Acum se consacra, in limba romana, înțelesul expresiei, in sensul in care unii slujitori preferau sa frece cu orele mesele cu mentă, în loc sa taie lemne sau sa care apa. Apoi, dupa moda venetiana, mesele au inceput sa fie acoperite cu fețele de masă din material textil, care puteau fi parfumate mai usor. A ramas doar expresia „a freca menta„…
Daca vrei sa vezi sau sa cumperi mese si alte obiecte de mobilier vechi de sute de ani, cel mai probabil frecate acum cateva sute de ani cu frunze de menta, vino la Galeria Alexandra’s, in strada Piata Amzei nr. 5. La noi, fiecare obiect are o poveste.
