{"id":11342,"date":"2019-10-16T08:48:55","date_gmt":"2019-10-16T06:48:55","guid":{"rendered":"http:\/\/alexandra-s.com\/?p=11342"},"modified":"2019-10-16T08:48:55","modified_gmt":"2019-10-16T06:48:55","slug":"tezaurul-antic-al-romaniei-prezentat-la-europalia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/tezaurul-antic-al-romaniei-prezentat-la-europalia\/","title":{"rendered":"Tezaurul antic al Rom\u00e2niei, prezentat la EUROPALIA"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\">O expozi\u021bie-eveniment dedicat\u0103 patrimoniului istoric al Rom\u00e2niei, ce reune\u0219te sute de artefacte \u0219i seturi de piese antice descoperite pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre, prezentat ca spa\u021biu de interferen\u021b\u0103 al civiliza\u021biilor\u00a0<b><strong>scitic\u0103, greac\u0103, celtic\u0103, dacic\u0103, getic\u0103 \u0219i roman\u0103<\/strong><\/b>, va fi deschis\u0103 \u00een Belgia, \u00een perioada 19 octombrie 2019 \u2013 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, \u00een cadrul festivalului EUROPALIA.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Organizat\u0103 de Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei (MNIR), Institutul Cultural Rom\u00e2n (ICR) \u0219i Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii \u0219i Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale \u0219i al Ministerului Afacerilor Externe, expozi\u021bia\u00a0<b><strong>\u201eDacia Felix. The Glorious Past of Romania\u201c\/\u201eDacia Felix. Trecutul glorios al Rom\u00e2niei\u201d<\/strong><\/b>se dore\u0219te a fi un exerci\u021biu de \u00een\u021belegere a unei civiliza\u021bii actuale, cea rom\u00e2neasc\u0103, din perspectiva raport\u0103rii la un trecut comun european.Selectate \u0219i amplasate dup\u0103 un concept al Muzeului Galo-Roman din Tongeren, exponatele provin de la MNIR \u0219i de la alte 18 institu\u021bii muzeale din \u021bar\u0103, care au contribuit la realizarea acestui proiect amplu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vernisajul va avea loc\u00a0<b><strong>vineri, 18 octombrie 2019, ora 19.30, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren<\/strong><\/b>, \u00een prezen\u021ba pre\u0219edintelui interimar al Institutului Cultural Rom\u00e2n,\u00a0<b><strong>Mirel Talo\u0219<\/strong><\/b>, a primarului localit\u0103\u021bii Tongeren,\u00a0<b><strong>Patrick Dewael<\/strong><\/b>, a directorului general Europalia International,\u00a0<b><strong>Koen Clement<\/strong><\/b>, a directorului Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei, dr.\u00a0<b><strong>Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu<\/strong><\/b>, a directorului ICR Bruxelles,\u00a0<b><strong>Liliana \u021auroiu<\/strong><\/b>, coordonator general Europalia Rom\u00e2nia, \u0219i a directorului Muzeului Galo-Roman din Tongeren,\u00a0<b><strong>Bart Distelmans<\/strong><\/b>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Timp de mai bine de \u0219ase luni, vizitatorii Muzeului Gallo-Roman din Tongeren \u2013 distins, \u00een 2011, cu prestigiosul European Museum of the Year Award (EMYA) \u2013 vor avea prilejul unui amplu \u0219i inedit periplu prin culturile antice documentate \u00een cuprinsul spa\u021biului rom\u00e2nesc actual, v\u0103zut ca loc de convergen\u021b\u0103 a numeroase civiliza\u021bii majore pentru mo\u0219tenirea cultural\u0103 a Europei \u0219i a umanit\u0103\u021bii. Printre cele mai spectaculoase piese din patrimoniul cultural rom\u00e2nesc expuse \u00een cadrul expozi\u021biei din Belgia se num\u0103r\u0103:\u00a0<b><strong>Rhyton-ul din argint descoperit la Poroina Mare<\/strong><\/b>, jude\u021bul Mehedin\u0163i, dat\u00e2nd din secolele IV-III a. Chr., o pies\u0103 excep\u0163ional\u0103 a orfevr\u0103riei traco-getice, obiect de cult folosit \u00een cadrul ceremoniilor cu caracter religios, care atest\u0103 identitatea de cultur\u0103 material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 \u00eentre comunit\u0103\u021bile de filia\u021bie tracic\u0103 de pe ambele maluri ale Dun\u0103rii;\u00a0<b><strong>Inscrip\u021bie dedicat\u0103 lui Caracalla<\/strong><\/b>, Ili\u015fua \u201eVicinal\u201d [Arcobara\/Arcobadara], comuna Uriu, jude\u021bul Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, plac\u0103 din gresie calcaroas\u0103 dedicat\u0103 \u00eemp\u0103ratului roman Caracalla, dat\u00e2nd din anul 213 p. Chr., remarcabil\u0103 \u0219i pentru c\u0103 face referire la o unitate militar\u0103 care a activat \u00een Dacia, dar a avut zona de recrutare \u00een regiunea \u00een care se afl\u0103 \u00een prezent ora\u0219ul belgian Tongeren;\u00a0<b><strong>Coiful de la Ciume\u0219ti<\/strong><\/b>, jude\u021bul Satu Mare, realizat din bronz, dat\u00e2nd din secolul al V-lea a. Chr., artefact de o valoare excep\u021bional\u0103 care atest\u0103 o important\u0103 prezen\u021b\u0103 celtic\u0103 \u00een teritoriul intracarpatic;\u00a0<b><strong>Cup\u0103 cu picior \u0219i alte obiecte din<\/strong><\/b>\u00a0<b><strong>Tezaurul de la S\u00e2ncr\u0103ieni<\/strong><\/b>, jude\u021bul Harghita, dat\u00e2nd din secolul I a. Chr., expresie a m\u0103iestriei artizanilor daci, dovad\u0103 a nivelului de excelen\u021b\u0103 atins de aceast\u0103 civiliza\u021bie \u00een prelucrarea artistic\u0103 a metalelor pre\u021bioase;\u00a0<b><strong>Statuet<\/strong><\/b><b><strong>complicated<\/strong><\/b><b><strong>\u00a0de tip Tanagra de la Cetatea Callatis<\/strong><\/b>\u00a0\u2013 Mangalia, jude\u021bul Constan\u021ba, din lut ars, dat\u00e2nd din secolele IV-III a. Chr., pictat\u0103 cu albastru, ro\u0219u \u0219i alb, parte a unui monument funerar, ce demonstreaz\u0103 permanentele contacte cu zonele centrale de manifestare a civiliza\u021biei greco-elenistice;\u00a0<b><strong>Aplica zoomorf\u0103 descoperit\u0103 la St\u00e2nce\u015fti<\/strong><\/b>, jude\u021bul Boto\u015fani, lucrat\u0103 din foaie de aur, dat\u00e2nd din secolul al V-lea a. Chr., reprezentativ\u0103 pentru civiliza\u021bia scitic\u0103, pies\u0103 ce demonstreaz\u0103 \u00eempletirea influen\u021belor artei scito-iraniene cu realit\u0103\u021bi locale;\u00a0<b><strong>Coiful getic de la Co\u021bofene\u0219ti,<\/strong><\/b>comuna Poiana V\u0103rbil\u0103u, jude\u021bul Prahova, dat\u00e2nd din prima jum\u0103tate a secolului al IV-lea a.Chr, pies\u0103 din aur masiv, c\u00e2nt\u0103rind 821,35 grame, aproape intact\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eDacia Felix\u201d este mai mult dec\u00e2t un spa\u021biu geografic definit de un moment cronologic legat de transformarea regatului dac \u00een provincie roman\u0103; este povestea trecutului, adus\u0103 \u00een prezent \u0219i mai ales proiectat\u0103 \u00een viitor, este o c\u0103l\u0103torie \u00een intimitatea f\u0103uririi istoriei, despre civiliza\u021bii, despre greci, romani, daci, ge\u021bi, cel\u021bi \u0219i sci\u021bi, dar mai ales despre oameni f\u0103uritori \u0219i tr\u0103itori \u00een spa\u021biul generos al \u201eDaciei Felix\u201d ast\u0103zi, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen etapa de preg\u0103tire a expozi\u021biei \u201eDacia. The Glorious Past of Romania\u201c a fost realizat \u0219i un\u00a0<b><strong>documentar-suport<\/strong><\/b>, o produc\u021bie independent\u0103 la care a lucrat o echip\u0103 belgo-rom\u00e2n\u0103. Film\u0103rile cu dron\u0103 \u0219i camer\u0103 video au avut loc \u00een perioada 17-30 iunie 2019 la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Jude\u021bul Hunedoara), Sarmizegetusa Regia (Jude\u021bul Hunedoara), Zimnicea, cetatea \u0219i \u00eemprejurimile (Jude\u021bul Teleorman), Cetatea Histria \u0219i \u00eemprejurimi (Jude\u021bul Constan\u021ba), Raven&#8217;s Nest, sat Sub Piatra, comuna S\u0103lciua (Jude\u021bul Alba) \u0219i \u00een Delta Dun\u0103rii \u2013 P\u0103durea Letea \u0219i \u00eemprejurimi (Jude\u021bul Tulcea). Filmul poate fi vizionat \u00een cadrul expozi\u021biei \u0219i, \u00een cur\u00e2nd, pe site-ul Muzeului Galo-Roman \u0219i pe alte platforme media.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru organizarea acestei expozi\u021bii interna\u021bionale, Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei a colaborat cu 18 institu\u021bii muzeale din Rom\u00e2nia, respectiv: Complexul Muzeal \u201eIulian Antonescu\u201d \u2013 Bac\u0103u; Complexul Muzeal Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud; Institutul de Cercet\u0103ri Eco-Muzeale \u2013 Tulcea; Muzeul Civiliza\u021bie Dacice \u0219i Romane \u2013 Deva; Muzeul Jude\u021bean Satu Mare; Muzeul Jude\u021bean \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d \u2013 Vaslui; Muzeul Jude\u021bean Arge\u0219 \u2013 Pite\u0219ti; Muzeul Jude\u021bean Buz\u0103u; Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Art\u0103 \u2013 Zal\u0103u; Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219 \u2013 Baia Mare; Muzeul Jude\u021bean Mure\u0219 \u2013 T\u00e2rgu Mure\u0219; Muzeul de Istorie Turda; Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei \u2013 Cluj-Napoca; Muzeul Na\u021bional al Unirii \u2013 Alba-Iulia; Muzeul Romana\u021biului \u2013 Caracal; Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor \u2013 Oradea; Muzeul Jude\u021bean Ialomi\u021ba \u2013 Slobozia; Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie \u2013 Constan\u021ba. \u00cen cadrul proiectului expozi\u021bional sunt prezentate 298 de artefacte \u0219i seturi de piese antice, at\u00e2t obiecte \u0219i cercet\u0103ri arheologice mai vechi, c\u00e2t \u0219i artefacte descoperite \u00een ultimele dou\u0103 decenii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Coordonatorii proiectului: dr. Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu, dr. Adela B\u00e2lt\u00e2c, dr. Oana Ilie, (MNIR), Bart Distelmans, Bart Demarsin (Muzeul Galo-Roman din Tongeren), Alexandru Roman (Institutul Cultural Rom\u00e2n).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Situat \u00een Provincia Limburg, Regiunea Flandra, Tongeren este cel mai vechi ora\u0219 din Belgia \u0219i unul dintre cele mai vechi ora\u0219e europene, f\u0103c\u00e2nd parte din Most Ancient European Towns Network. \u00cen perioada Imperiului Roman, a fost capitala provinciei romane Civitas Tungrorum, fiind cunoscut ca Aduatuca Tungrorum.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea cultural\u0103 de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dat\u0103 la doi ani, \u00een Belgia \u0219i \u00een \u021b\u0103ri \u00eenvecinate \u2013 Fran\u021ba, Olanda, Luxemburg \u0219i Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Rom\u00e2n este coordonatorul particip\u0103rii Rom\u00e2niei la cea de-a 27 a edi\u0163ie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergur\u0103 desf\u0103\u0219urat \u00een perioada octombrie 2019 \u2013 februarie 2020 \u015fi implementat \u00een colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii \u015fi Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale \u0219i Secretariatul General al Guvernului, al\u0103turi de EUROPALIA International, organizatorul manifest\u0103rii. Cea de-a 27-a edi\u021bie a Festivalului EUROPALIA este dedicat\u0103 Rom\u00e2niei, \u021bara invitat\u0103 de onoare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Vrei o bijuterie veche, clasica? Caut-o aici:\u00a0<a href=\"https:\/\/alexandra-s.com\/magazin\/\">https:\/\/alexandra-s.com\/magazin\/<\/a><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O expozi\u021bie-eveniment dedicat\u0103 patrimoniului istoric al Rom\u00e2niei, ce reune\u0219te sute de artefacte \u0219i seturi de piese antice descoperite pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre, prezentat ca spa\u021biu de interferen\u021b\u0103 al civiliza\u021biilor\u00a0scitic\u0103, greac\u0103, celtic\u0103, dacic\u0103, getic\u0103 \u0219i roman\u0103, va fi deschis\u0103 \u00een Belgia, \u00een perioada 19 octombrie 2019 \u2013 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, \u00een [&hellip;]<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":11343,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[388],"tags":[1975,2029],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342"}],"collection":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11342"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11344,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342\/revisions\/11344"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}