{"id":12305,"date":"2020-01-09T09:05:02","date_gmt":"2020-01-09T07:05:02","guid":{"rendered":"http:\/\/alexandra-s.com\/?p=12305"},"modified":"2020-01-14T09:21:31","modified_gmt":"2020-01-14T07:21:31","slug":"partenerii-nostri-casa-de-vinuri-stefanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/partenerii-nostri-casa-de-vinuri-stefanesti\/","title":{"rendered":"Partenerii no\u0219tri – Casa de Vinuri \u0218tef\u0103ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

Vinurile Marcea vin de la Stefanesti, un loc incarcat de istorie. Cu c\u00e2teva secole \u00een urm\u0103, viile Arge\u015fului se \u00eentindeau pe un teritoriu mult mai larg dec\u00e2t cel actual, urc\u00e2nd \u00eenspre mun\u0163i p\u00e2n\u0103 la Curtea de Arge\u015f \u015fi se apropiau de C\u00e2mpulung Muscel. \u00cen perioada medieval\u0103, o mul\u0163ime de domnitori rom\u00e2ni au avut aici podgorii \u00eentinse, iar vinul de \u015etef\u0103ne\u015fti era considerat unul dintre cele mai bune din \u00eentreg principatul. De asemenea, faima vinurilor care se f\u0103ceau aici a ajuns peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, acest fapt fiind men\u0163ionat \u00een diverse lucr\u0103ri istorice, din Occident \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een \u0163\u0103rile arabe. \u00cen actul de atestare al Pite\u015ftiului, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00eent\u0103rea M\u00e2n\u0103stirea Cozia cu viile de pe Arge\u015f.\u00a0Podgoria \u015etef\u0103ne\u015fti<\/strong> a fost pomenit\u0103 \u015fi \u00een \u201eCronicele valahe\u201d, \u00een care sunt descrise \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din timpul domniei lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, despre care este cunoscut c\u0103 avea propriet\u0103\u0163i \u00een zona Arge\u015fului.\u00a0Cel mai vechi document autohton ce men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 viile erau cu adev\u0103rat o bog\u0103\u0163ie a zonei este chiar actul de atestare a Pite\u015ftiului, din 20 mai 1388, c\u00e2nd Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00eent\u0103rea M\u0103n\u0103stirea Cozia, pe l\u00e2ng\u0103 moara din hotarul Pite\u015ftilor, cu mai multe vii, unele de pe Arge\u015f, d\u0103ruite de boierul Stanciu, alt\u0103 vie mare, tot de acolo, \u00een hotarul C\u0103line\u015ftilor, iar alta \u2013 la R\u00e2mnic. Astfel, este dovedit c\u0103 dezvoltarea \u015fi faima podgoriilor din zon\u0103 justifica, pe de o parte, interesul M\u0103n\u0103stirii Cozia, iar pe de alta parte, preocuparea domnitorului Munteniei de a \u00eent\u0103ri proprietatea l\u0103ca\u015fului s\u0103u preferat.
\n\u015ei \u00een timpul lui Mihnea Vod\u0103 (1507) se pomenea \u00een hrisoave de viile domne\u015fti din dealurile Pite\u015ftiului: Coasta C\u00e2mpului, Izvorani, T\u00e2rgul din Deal, \u015etef\u0103nesti, V\u0103leni. \u00cen secolul al XVIII-lea localitatea \u015etef\u0103ne\u015fti a devenit centru cu greutate al podgoriei Pite\u015fti, men\u0163ionat la un t\u00e2rg special pentru v\u00e2nzarea vinului \u2013 T\u00e2rgul Dealului.<\/p>\n

Calitatea vinurilor care se produceau \u00een dealurile Pite\u015ftiului era foarte bine apreciat\u0103, iar viile din aceast\u0103 zon\u0103 erau vestite nu numai \u00een \u0163ar\u0103, ci \u015fi peste hotare. Numai astfel se poate explica interesul deosebit manifestat de marile familii boiere\u015fti \u015fi de unii domnitori de a de\u0163ine propriet\u0103\u0163i aici: Mihnea Vod\u0103, Matei Basarab sau Constantin Br\u00e2ncoveanu.\u00a0Nicolae Iorga afirma c\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, \u201ecele mai renumite vii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 erau cele din Dealu Mare \u015fi de la Pite\u015fti\u201d. Tot el ar\u0103ta c\u0103 domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu \u201e\u2026de la Pite\u015fti \u015fi nu din alt\u0103 podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Bra\u015fovului \u015fi generalilor austrieci a c\u0103ror bun\u0103voin\u0163\u0103 dorea s-o c\u00e2\u015ftige\u201d.\u00a0\u00censemnarea este f\u0103cut\u0103 pe baza scrisorii trimise chiar de domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu, prin care acesta \u00eel anun\u0163a pe judele Bra\u015fovului de vinul trimis de la Pite\u015fti c\u0103tre pivni\u0163ele domne\u015fti din ora\u015f, una dintre butii fiind d\u0103ruit\u0103 chiar acestuia.
\nPe timpul domniei sale, Br\u00e2ncoveanu, care a contribuit masiv la dezvoltarea Pite\u015ftiului, ridic\u00e2nd mai multe construc\u0163ii \u00een vatra ora\u015fului, st\u0103p\u00e2nea \u00eentinse suprafe\u0163e cu vie \u201e\u00een Dealul Pite\u015ftilor\u201d, unde venea deseori ca s\u0103 vad\u0103 mersul lor \u015fi s\u0103 asiste la muncile specifice.<\/p>\n

Potrivit Cronicii logof\u0103tului Radu Greceanu, \u00eentre septembrie 1693 \u015fi septembrie 1710, voievodul a venit la Pite\u015fti de \u015fapte ori, cu \u00eentreaga sa suit\u0103. Iat\u0103 ce scria cronicarul despre venirea din 1710: \u201eViind vremea culesului d\u0103 vii \u015fi fiind vremea d\u0103 sus bun\u0103 \u015fi d\u0103spr\u0103 Poart\u0103 lini\u015fte, M\u0103ria Sa Vod\u0103, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i ai casii M\u0103rii sale, s-au \u00eendemnat de au mersu la Pite\u015fti \u015fi au fost acolo la cules\u2026\u201d\u00a0Cu aceste prilejuri, Constantin Br\u00e2ncoveanu a decis oficializarea, ca m\u0103sur\u0103, a \u201evedrei de Pite\u015fti\u201d care avea 12,88 litri. Sistemul a fost folosit p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX, c\u00e2nd s-a decis introducerea sistemului metrologic modern.<\/p>\n

Cea mai mare dezvoltare a viticulturii \u00een zon\u0103 a fost \u00eens\u0103, incontestabil, dupa al doilea razboi mondial. O dat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Sta\u0163iunii Experimentale Horti-Viticole \u015etef\u0103ne\u015fti, \u00een anul 1959, podgoriile din zona Arge\u015fului s-au dezvoltat prin valorificarea terenurilor \u00een pant\u0103 \u015fi a platourilor din marginea sudic\u0103 a platformei C\u00e2nde\u015fti. Poten\u0163ialul deosebit al zonei, dar \u015fi pasiunea \u015fi ambi\u0163ia speciali\u015ftilor de la Institut au dus la dezvoltarea tehnologiei dar \u015fi la m\u0103rirea suprafe\u0163elor cultivate cu vi\u0163\u0103 de vie, Arge\u015ful ajung\u00e2nd astfel unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de vin din \u0163ar\u0103.\u00a0Dup\u0103 1990, odat\u0103 cu schimbarea regimului politic, viticultura arge\u015fean\u0103 cunoa\u015fte o noua perioad\u0103 de regres.\u00a0Desfiin\u0163area \u00eentreprinderilor agricole de stat \u015fi a cooperativelor agricole de produc\u0163ie, \u015fi restituirea terenurilor fo\u015ftilor proprietari, a generat o f\u0103r\u00e2mi\u0163are a structurii de proprietate \u015fi distrugerea masivelor viticole. Au disp\u0103rut total viile de la Izvorani, s-au diminuat drastic planta\u0163iile de la Valea Mare, \u015etef\u0103ne\u015fti, V\u0103leni, Vr\u0103ne\u015fti, C\u0103line\u015fti, Priboieni,Topoloveni, Leordeni, Coste\u015fti.\u00a0Ponderea viticulturii \u00een economia agrar\u0103 a jude\u0163ului Arges s-a diminuat drastic, vi\u0163ele nobile sunt pe cale de dispari\u0163ie, cercetarea, din lips\u0103 de fonduri, s-a diminuat p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie.\u00a0Viticultura arge\u015fean\u0103 a iesit practic din patrimonioul viticol rom\u00e2nesc \u00een ciuda notoriet\u0103\u0163ii de care s-a bucurat de-a lungul timpului.<\/p>\n

In 2010 ia fiinta Casa de Vinuri Stefanesti, cu o plantatie noua \u0219i moderna. Din 2014, Casa de Vinuri Stefanesti aplica pentru, si obtine, Denumirea de Origine Controlata Stefanesti \u2013 Arges (DOC \u2013 Stefanesti). Iar daca vrei sa gusti aceste licori cu gust impecabil, vino joi, 16 ianuarie, la Galeria Alexandra’s.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vinurile Marcea vin de la Stefanesti, un loc incarcat de istorie. Cu c\u00e2teva secole \u00een urm\u0103, viile Arge\u015fului se \u00eentindeau pe un teritoriu mult mai larg dec\u00e2t cel actual, urc\u00e2nd \u00eenspre mun\u0163i p\u00e2n\u0103 la Curtea de Arge\u015f \u015fi se apropiau de C\u00e2mpulung Muscel. \u00cen perioada medieval\u0103, o mul\u0163ime de domnitori rom\u00e2ni au avut aici podgorii […]<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":12306,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[388],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12305"}],"collection":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12305"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12305\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12351,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12305\/revisions\/12351"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12306"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12305"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12305"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/alexandra-s.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12305"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}