Selectează o Pagină
Meniu
Inchide

Constantin  Sinescu – sculptor monumental

O cruce decupată cu rigoare geometrică în inima pietrei vorbeşte despre profesionalismul cu care Constantin Sinescu ciopleşte şi şlefuieşte marmura, depune o mărturie în plus despre spiritualitatea simbolului sacru; desprinzându-se din matca sa, acesta îşi urmează destinul de a transmite şi de a însoţi în primul rând persoana sacră a Mântuitorului şi, după Sfintele Paște, pe omul botezat creştin. În concepţia sculptorului monumentalist, crucea a adăstat ca într-un leagăn în inima aproape carnală a marmurei; poziţionată în partea superioară a unei siluete abia sugerate, ea se prezintă privitorului ca un gol,  ca o virtualitate. Spiritul de fineţe şi sobrietatea artistului ne conving că simbolul sacru nu mai există în marmura şlefuită decât ca absenţă – prezenţă, tot aşa cum şi trupul uns cu mirodenii şi înfăşurat în giulgiu al Mântuitorului a lăsat spre adeverire femeilor mironosiţe, grădinarului, pazei imperiale, ucenicilor, certitudinea mormântului nou şi apoi golit. Aşadar: “unde e moarte, ghimpele tău ?” şi: “De ce îl căutaţi pe Iisus Christos între cei morţi?” Arta conceptuală a lui Constantin Sinescu operează cu simboluri fundamentale valorificând materialele trainice ale sculpturii. Artistul contemporan are în vedere un ansamblu, un proiect coerent de reprezentări într-o gamă tematică majoră. Abstractizarea formelor coexistă cu nobleţea în atitudine. Cuplurile monumentale soţ şi soţie, tată – fiu, mamă – fiică, familia, nu prezintă nimic pletoric sub aspectul formei. Discursivitatea este de asemeni exclusă. Sculpturile intitulate Tandreţe, Alintul (aceasta din marmură) evocă, la fel ca şi cuplul de dansatori ţărani, o gestualitate sobră şi un ethos pregnant arhaic. Prezentarea unui copil jucăuş ce se rostogoleşte înspre braţele ocrotitoare ale mamei oferă privitorului sugestia mişcării, pe când dansatorii apar surprinşi într-o atitudine hieratică, austeră. M-a frapat reinterpretarea în lemn a coloanei brâncuşiene, secţionate astfel încât două flancuri zimţate cu trimitere la entităţile masculin – feminin (o figuraţie scalară) par menite să ocrotească oul simbolic din marmură. Căldura lemnului expresiv prin nuanţă ca şi prin desenul fibrelor sale contrastează cu “răceala” şi puritatea marmurei şlefuite ca ovoid. Revenind la acelaşi punct de pornire, sculptura cu valenţe cinetice realizată din aşezarea faţă în faţă a celor două scale de inspiraţie brâncuşiană, dar poziţionate asimetric, poate trimite fie la ideea unei  frunze bătute de vânt precum în incipitul poeziei populare româneşti (frunză verde), fie la porţile batante ale unei mici incinte (la staulul tradițional al oierilor), lemnul constituind din nou materialul ales de artist în această lucrare. Într-o astfel de perspectivă, mesajul lui Constantin Sinescu conţine ethos comunitar, afirmă apartenenţa genetică, emblemele ce corelează obsesiile personale ale artistului cu fascinaţia transmisă de opera lui Constantin Brâncuşi. Pe lângă motivul stâlpului (coloanei), motivul nudului, redat în bustul intitulat Feminitate, lasă impresia că acest artist contemporan se raportează la Cuminţenia Pământului, dar într-un mod special, întrucât autorul hipertrofiază sânii ca embleme ale feminităţii. În explorarea universului plastic al lui Constantin Sinescu apar obiecte de meditaţie ce denotă nu mai puţin spirit ludic sau o dorinţă explicită de a aduce metafora plastică în atenţia privitorului. Spre exemplu, sculptura în metal cizelat titrată Ospitalitate are aspectul unui idol aztec, deoarece este  conceput ca o ipostază a feminităţii: astfel, corpul destul de rigid apare drapat într-un ansamblu de cute rotunjite cu sugestii plurale de împletitură a pâinii sau de spic de grâu uriaș; în alte variante motivul spicului de grâu este înlocuit cu acela al cocenilor de porumb ce formează o parte din trunchiul unei piramide…. Dispunerea pe soclu a lucrării evidenţiază o abordare tronconică. Picătura dintâi, Odrăslirea (în marmură), Ospitalitea (cu amintitele deja sugestii amerindiene) etalează valenţele expresive ale unor materiale de sculptură diferite, înnobilate prin şlefuire  şi, uneori, prin cioplirea în linii oblice sau prezentarea unui basorelief minimalist, dar suficient pentru implicarea simbolurilor. Practic, pe structura amplă a ronde-bosse- ului se înscrie uneori un basorelief de natură să adâncească o temă, un simbol. Mă refer la reprezentarea oarecum alegorică a muzicii, cumva în maniera cubiştilor, la perechea de eroi trecuţi la cele veşnice, la figurarea maternităţii în concordanţă cu motivul plastic al mlădiţelor. În abordarea metalului, sculptorul Constantin Sinescu îşi arată latura  mai exuberantă a firii sale  (familie, ospitalitate, cuplu, nud feminin). Nu este exclusă alunecarea în manierism, dar numai în legătură cu venirea în atingere a artistului cu metalul, întrucât acesta îi permite să realizeze anumite forme spiralate sau detalii uneori extravagante, prea accentuate pe un anumit portret. Dominante rămân în cazul său rigoarea liniilor ce denotă gust, sobrietate şi adaptare la monumental (a se vedea reprezentarea martirilor), respectul pentru materia pietroasă şi virtualitatea acesteia, intuirea calităţilor proprii prin care aceasta poate vorbi. Am semnalat cu plăcere în grupajul de lucrări asocierea lemnului de frasin cu bronzul pe soclul de marmură (în compoziţia simbolică titrată Picătura dintâi). Revenind la motivul Crucii, el apare întruchipat şi prin asamblarea a două siluete antropomorfe stilizate, în ipostaza rugăciunii, astfel încât din îngenunchierea lor, spaţiul ce le separă să aibă forma crucii (cu o uşoară rotunjire a unghiurilor), lemnul patinat cu acaju fiind mai puţin preţios decât marmura, face ca lucrarea să se adecveze unui spaţiu intim, familiar. Cuplul, îngenuncherea, rugăciunea, asceza, coexistă în calitate de conotații  în structura acestei piese, unitatea fiind conferită de piedestalul în marmură albă. Ferestrele în anotimpuri (lucrare monumentală în marmură alb-gri perlat de Marmara) oferă în ansamblu aparenţa unui obelisc pe care se detaşează în tehnica basoreliefului trei cruci articulate longitudinal şlefuite şi cu câte un simbol juxtapus, ceea ce face ca lucrarea să  conducă la un discurs deopotrivă teologic, filozofic, uman (pe fondul de marmură granulată cu o aparentă asprime). Dacă o cruce triadică se raportează într-adevăr la simbolul Sfintei Treimi, ne putem gândi în virtutea unor elemente adăugate,  la mitul meşterului Manole respectiv la varianta baladei populare în care Ana, soţia destinată jertfirii, a cerut ca măcar sânul să-i fie lăsat liber în dreptul unei ferestre, pentru ca pruncul lor să poată fi astfel alăptat. În cele din  urmă sincretismul mitic absoarbe/sau măcar consună cu simbolul Sfintei Cruci, având în vedere că autorul îşi prezintă obeliscul finisat în partea superioară în formă sagitală. Dacismul, ca temă predilectă de meditaţie în această perioadă pe care o traversăm ca popor în ansamblul Uniunii Europene, este în măsură să explice rezolvarea acestei compoziţii ancorate în spaţiul montan, anume pentru a pune în valoare strălucirea marmurei şi a simbolurilor corelate. Lucrarea Familia (în marmură albă) apare legată de simbolul crucii şi al inimii. Sculptorul a gândit postura mamei rigidă, maiestuoasă, şlefuită în întreaga ei amploare din marmură albă şi decupată în partea toracică pe direcţie oblică, anume pentru a evidenţia silueta unui prunc înfăşat ce a fost desprins. Aşezarea în paralel a lucrărilor monumentale vădeşte cam aceeaşi concepţie despre raportarea tematică a golului la plin, precum şi despre abstractizarea implicită a entităţilor deduse (desprinse). În mod inevitabil suntem tentaţi să invocăm versurile lui Ion Barbu  “Din ceas dedus”.

“Nadir latent! Poetul ridică însumarea
De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
Şi cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea ,
Meduzele când plimbă sub clopotele verzi.”

După felul cum se raportează artistul Constantin Sinescu, în virtutea temelor precizate, la marmură, putem înţelege că el înglobează în coeficientul de generalizare umană conferit de forma golului pe acela de libertate, de ceea ce se detașează de terestritate, nu mai puțin însă, afecţiunea şi cordialitatea sacră a omului. Întrucât dincolo de spărtura în piatră, ne permitem să vedem pruncul generic ori crucea într-un zbor ascensional  în conformitate cu însăşi apartenenţa lor sacră. Poziţionarea în zona inimii a acestor forme/simboluri (în partea superioară şi într-o direcţie oblică) conferă lucrărilor sugestii cinetice asociate celor poetice întrucât în timp atitudinea, decizia, gândirea ce a precedat atacul asupra marmurei, s-au structurat în perspectiva maturităţii creatoare a artistului. A te manifesta ca un artist de tip brâncuşian în epoca actuală a experimentelor artistice şi a proiectelor de tip instalaţie a reprezentat pentru Constantin Sinescu un ideal destul de provocator, cel puţin în aparenţă.

Tatiana Rădulescu

SIMPOZIOANE INTERNATIONALE:
1994 – “George Apostu”, Bacau, Romania
2001 – Cucuteni, Iasi, Romania
2008 – HELPT, Germania
2010 – Parcova – Edinet, R. Moldova
2013 – Blaj
LUCRARI DE ARTA:
In colectii din tara si strainatate: Franta, Italia, Olanda, Canada, Germania, Austria, Elvetia,
S.U.A., Japonia, Brazilia ,Australia etc.
LUCRARI MONUMENTALE:
Scoala de aviatie Aurel Vlaicu Boboc, jud. Buzau, „Aspiratie „ – 2010 ,H 7500 ;.
Pasare ,,Zbor in Univers “ Lemn / beton H3300 –Boboc –Buzau 2010.
Colonesti Olt – “Trepte spre Cer” – Erou Cpt. Av. Alexandru Serbanescu , 2008 H4300,
Cucuteni –Iasi -2001 –Reculegere –Lemn H 4200
Blaj -2013- Lantul Genetic –marmura alba H 2850
Monument Prof.Doctor Alexandru Pesamosca 10. 09. 2014 Bucuresti –H 2770
PREMII
Locul I pentru Sculptura in anii 1987, 1988 si 1989
Locul I cu trofeu la Congresul de Speologie si Arta din anii 1988 si 1990
Locul I la Concursul pt. Monumentul Eroii Revolutiei ’89 – Tg. Jiu – 1991
Locul I cu Medalie la expozitia nationala – Fundatia ”Sf. Luca, Barlad 2005
Diploma de Excelenta – Primaria Sectorului 2, Bucuresti, 2005
Diploma de Onoare – Fundatia “Erou Cpt. Av. Alexandru Serbanescu”-2006
Diploma de Excelenta – Fundatia “Erou Cpt. Av. Alexandru Serbanescu”-2008 cu ocazia dezveliri
Monumentului Erou Cpt. Av. Alexandru Serbanescu
Diploma de Excelenta – Scoala de Aplicatie pentru Fortele Aeriene „Aurel Vlaicu „ cu ocazia
dezveliri Bustului Cpt. Av. Alexandru Serbanescu – 2009
Medalie Jubiliara „Aurel Vlaicu 17iunie 1910-17iunie 2010.
Medalie de aur si Trofeul „Qhintesenta„ in bronz al Taberi Internationale Parcova – Edinet 2010
din R. Moldova
Diploma de Doctor, sectia Arte plastice oferita de Academia Dacoromana, 02 iunie 2011
Doctor Honoris Causa acordata de Academia Daco-Romana 2013 , 10.ianuarie
Diploma de Onoare la Tabara Intrnationala de Arta Blaj 11 aug .2013
EXPOZITII PERSONALE:
10. 1990 Muzeul Judetean – Tg.Jiu
11. 1990 Casa Armatei – Craiova
12. 1990 Casa Centrala a Armatei din Bucuresti
13. 1990 Sala Dalles – Bucuresti
14. 1991 Muzeul Judetean – Tg. Jiu
15. 1991 Fundatia Constantin Brancusi – Tg. Jiu
16. 1991 Galeria Asociatiei Artistilor Plastici – Bucuresti
17. 1992 Casa Sindicatelor – Deva
18. 1993 Muzeul Civilizatiei Dacice – Deva
19. 1994 Galeria U.A.P. – Filiala Tg. Jiu
20. 1998 Galeria U.A.P. – Filiala Deva
21. 2001 Galeria GALLA – Bucuresti
22. 2004 Galeria Art Point – Bucuresti
23. 2004 Caminul Artei – Bucuresti
24. 2005 Galeria de Arta – Slatina
25. 2005 Vamed – Bucuresti
26. 2006 Vamed – Bucuresti
27.2007 Artis -Bucuresti (Sculptura –personala cu pictura grup Mastrii :
(Ion Murariu ;Marcel Chirnoaga ; Tudor Meiloiu ; Salisteanu si altii…)
28. 2008 Artis – Bucuresti
29. 2009 Muzeul Pompierilor “Foisorul de Foc”
30. 2010 Calderon-Bucuresti, Scoala „Aurel Vlaicu”- Boboc
31. 2012,decembrie-2013,ianuarie Grand Hotel Phoenicia – Bucuresti
32. 2013 martie-aprilie Institutul American – Bucuresti
Expozitii de grup
1991 Casa de Cultura – Tg. Jiu
1992 Muzeul Judetean – Tg. Jiu;
1992 Beziers, Franta
1994 Republicana Targoviste; Teatrul National – Bucuresti;
1994 Arad, Bacau, Chisinau – Moldova
1993 – 1999 In fiecare an Salon de primavara si toamna la filiala U.A.P. – Deva
1995, 1996, Republicana, Resita
2000 Orizont – Bucuresti
2001 Salonul National de Arta-Bucuresti
2002 Salonul National de Arta – Bucuresti
2003 Orizont – Bucuresti; Targ de Arta UNESCO – Bucuresti
2004 Roma, Venetia, Strasbourg
Muzeul Literaturii – Bucuresti; Teatrul de Comedie – Bucuresti; Atheneul Roman – “Gheorghe
Anghel”- Bucuresti; Muzeul de Istorie – Slatina
2004 – 2005 Galeria Sector 2 – Bucuresti
2007 -Artis – Bucuresti cu pictura si grafica, Marcel Chirnoaga, Tudor Meiloiu, I. Murariu
2009 ART UNESCO; ART SADOVO – Rep. Moldova
2010 Caminul Artei –Bucursti.
2012 Temeuri-heraldica luminii Sala Brancusi Parlament
2013 Salonul Artelor Sala Brancusi Parlament
LUCRARI DE SCULPTURA DIN EXPOZITII:
GENERATII – travertine; LANTUL GENETIC – lemn; MAMA si FICA – lemn; AMPRENTA –
bronz pe marmura; CLOSCA – bronz, lemn pe marmura; DISCRETIE – lemn pe marmura;
PERECHE POTRIVITA – lemn pe marmura; TATA si FIU – lemn; SALVATI NATURA – lemn;
INCEPUT DE VIATA – bronz pe granit; DE TREI ORI FEMEIE – bronz pe granit; CARTEA
VIETII – marmura pe lemn.
LUCRARI TROFEU OFERITE DE AUTOR:
“Aterizare reusita” 2007 – marmura oferit Generalului de Flota Aeriana – Virgil Ristea, Bacau
“Aspiratie” 2007, oferit Comandorului Nicolae Jianu, Bacau
“Zbor” – bronz, oferit Generalului Colonel Constantin Croitoru, Comandantul Fortelor Aeriene
Romane.
“Zbor” – bronz, oferit d-nei Eleonora Arbanas – Presedinte Fundatia “Erou Cpt. Av. Alexandru
Serbanescu”
Aripi Deshise – Inox lustruit oferit Cd. a Fortelor AERIENE ROMANE. Aurel Stanciu
APARITII:
Enciclopedia Academiei Dacoromane, prima editie 2012, sub egida Academiei DacoRomane;
Sarbatoarea Aripilor Romanesti o Suta de Ani de Zbor in Armata Romaniei (1910 – 2010 ) ;In
Gandirea militara romaneasca –Iulie Aug. 2010
Albumul „Un secol de arte frumoase din Moldova –Valentin Ciuca editat de Art – Iasi – 2010;
Cartea „In cautarea portretului ideal” Grid Modorcea editura Sim Art-2009;
Albumul de Arta “Orizonturi artistice contemporane” – Nastase Fortu – Barlad editat de Print –
Iasi, 2007;
Cartea „Shakespeare & Eminescu”- Grid Modorcea – editura Aius – 2008;
In presa la mai multe ziare si reviste: Flacara, Cultura, Viata Medicala, Natiunea, Tricolorul,
Dimineata, Luceafarul, Cer senin, Orizont, Gazeta de Olt, Gorjeanul, Foisor etc.;
Aparitii televizate la emisiuni culturale: TVR1, Antena1, TVR Cultural, OTV, Cosmos TV,
PROTV,