Preambul act de donatie. Sursa: wikipedia.org
Istoria este – fara doar si poate – motiv de cercetare, dar si sursa de speculatii sau stimulent pentru imaginatie si curiozitate. Despre Constantin N. Vasiliu Bolnavu se stiu foarte putine lucruri.
Nascut la Ploiesti, in anul 1867, intr-o familie instarita, avand studii de economie si de agricultura si un spirit antreprenorial iesit din comun, devine foarte repede unul dintre cei mai mari proprietari de pamant din Regat si, cu siguranta, unul dintre cei mai mari filantropi ai Romaniei.
Mosteneste pasiunea de a face bine de la tatal si bunicul sau, de la care, mai tarziu, la indemnul lui Nicolae Iorga, imprumuta porecla de Bolnavu si o ataseaza ca particula a numelui sau.
Legendele locale, de pe una dintre mosiile sale, spun ca, intr-o buna zi, aflat pe camp, descopera o comoara si, de teama de a nu afla satenii despre ce este vorba se preface bolnav si ii trimite sa-i cheme parinii sa il ia acasa; si asa s-a imbogatit si s-a ales cu porecla.
Alte surse sustin ca tatal si bunicul sau isi facusera renume din actele de caritate, mai ales in privinta intrajutorarii oamenilor bolnavi si fara venituri.
Constantin N. Vasilescu ii ajuta si el pe acestia si, in plus, doneaza terenuri si construieste scoli, biserici si case de nasteri in 4 judete – Prahova, Dambovita, Roman si Galati.
Dar nu simte ca asta ar fi suficient si intelege ca investitia in educatie si mai ales implicarea activa pot ajuta tara asta sa ajunga undeva, dar, in aceeasi masura, sa lase ceva de valoare posteritatii. Si, pana la urma, nu asta ne dorim cu totii: sa ne lasam amprenta pe ceva ce va continua sa existe si dupa ce noi nu vom mai fi?!…
Constantin N. Vasilescu are bani, este recunoscut deja pentru actele sale filantropice si asta ii deschide porti importante in Bucuresti. Evalueaza situatia tarii si gaseste de cuviinta ca investitiile in educatie si cultura sunt cele mai durabile mosteniri pe care le poate lasa. Asa ca vine cu un proiect imbratisat imediat de cativa politicieni de marca ai vremii. Sigur, si contributiile sale banesti si in terenuri fac lucrurile sa mearga mai usor.
„Vestul Romaniei”, nr. 58 din 16 decembrie 1923
Pe 13 decembrie 1923, Ministrul Instructiunii publice – Dr. Constantin I. Anghelescu prezinta in Senat proiectul pentru infiintarea Fundatiei care ii va purta numele. Propunerea este primita cu entuziasm, desigur stimulentul material fiind un argument extrem de convingator si proiectul este aprobat. Dealtfel, proiectul primeste girul ambelor camere si, prin decizie legislativa, ia fiinta Fundatia Constantin N. Vasiliu Bolnavu.
A infiinta o fundatie, atunci ca si acum, nu e totul, caci nu se rezuma la scripte, astfel incat, intemeietorul sau ii face si zestre.
Primeste de la Universitatea din Bucuresti cladirea din strada Piata Amzei, nr. 5, cladire care va gazdui Fundatia Constantin N. Vasiliu Bolnavu, continand caminul studentesc, o biblioteca pe masura, sali de conferinte, precum si o editura proprie. Fondatorul doneaza de la bun inceput Fundatiei suma de 12 milioane de lei, o suma cu mult mai mare decat cea alocata de la bugetul de stat pentru invatamant. Acea perioada era caracterizata de entuziasmul provocat de Unire si de un aflux considerabil de studenti din Ardeal, Basarabia si Bucovina catre Bucurestiul universitar.
Constantin N. Vasiliu, acum devenit Constantin N. Vasiliu Bolnavu, ca om de afaceri abil, isi da seama ca asta nu e suficient, asa ca doneaza terenuri la marginea Bucurestiului, in zona Dudesti Cioplea, pe care se vor dezvolta afaceri cu materiale de constructii care vor fi asigura veniturile necesare Fundatiei.
Cu aceeasi abilitate el identifica si faptul ca e vital sa aiba de partea sa institutii importante ale statului, dar si institutii private, asa ca inzestreaza Fundatia cu 575 de hectare de pamant la marginea Sinaiei, spre Varful cu Dor. Terenurile sunt lotizate si arondate, 75 dintre acestea fiind destinate construirii unei statiuni de odihna si creatie pentru personalitati din lumea culturii, artei si stiintei. Alte loturi au fost donate catre: Ministerul Instructiunii Publice, Academia Romana, Societatea Scriitorilor Romani, Societatea Artistilor Lirici si Dramaturgi, Liga Culturala, Tinerimea Romana, Societatea “Carmen”, Institutele Geologice si Botanice, Ateneele Populare, Societatea Agronomilor, Uniunea Avocatilor etc. 400 de loturi au fost destinate persoanelor care au facut servicii deosebite statului roman.
Actul de infiintare al Fundatiei Universitare Constantin N. Vasiliu Bolnavu. Sursa: wikipedia.org
Donatia a fost primita de Nicolae Iorga.
Astfel, Fundatia care ii poarta numele devine o entitate legiferata, de sine statatoare, care se poate autosustine financiar si care are stranse legaturi cu cele mai importante entitati ale statului si private. Din pacate al doilea Razboi Mondial zadarniceste planurile de dezvoltare, iar finalul sau, odata cu moartea initiatorului incheie cea mai romantica si de forta actiune filantropica din Romania interbelica.
Pana atunci insa, sunt de mentionat cateva lucruri peste care nu putem trece, caci istoria nu ne ingaduie aceasta.
Dupa accidentul aviatic din 1910 singurul sustinator material si moral al lui Henri Coanda este Constantin N. Vasiliu Bolnavu. Fara gestul sau probabil ca astazi nu am putea vorbi despre aviatie sau istoria zborului in spatiu la baza carora se afla Henri Coanda.
In aceeasi masura, Constantin N. Vasiliu Bolnavu, desi liberal prin vocatie, reuseste sa scoata politica din proiectele sale, astfel incat, in caminul studentesc al Fundatiei care ii purta numele se puteau regasi laolalta studenti cu viziuni liberale si marxiste. Poate cel mai important asezamant cu adevarat democratic al Bucurestiului interbelic…
La fel, nu putem sa nu vorbim despre ce a insemnat Fundatia in devenirea profesionala a unor nume precum Cioran, Gheorge Marinescu, Miron Constantinescu, Victor Isac sau Gogu Radulescu.
In salile de conferinte ale Fundatiei era mereu efervescenta, pentru ca aici puteau fi audiati Nicolae Iorga, Mircea Vulcanescu sau Gheorghe Marinescu.
Falansterul de educatie pe care il propunea Constantin N. Vasiliu Bolnavu era si este, de departe, cea mai curajoasa intiativa filantropica a Romaniei tuturor timpurilor si, cu siguranta, una care ar fi creionat Romaniei un cu totul alt viitor daca…
Odata cu instaurarea regimului comunist in Romania, multi dintre fostii bursieri ai Fundatiei, marxisti prin vocatie sau prin interese strict pecuniare isi sterg din biografie orice lagatura cu Fundatia. Regimul comunist insusi se oboseste peste masura in a sterge complet numele lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu din memoria colectiva si individuala.
Sa ne bucuram, asadar ca Franta i-a oferit camin lui Cioran, caci altfel, astazi, n-am fi avut sansa sa-i citim scrierile cu atata!
Cladirea Fundatiei a devenit una gri si anosta in anii comunismului si chiar multi ani dupa castigarea unei false democratii odata cu ceea ce astazi cunoastem sub denumirea de “Revolutia din 1989”.
Singura institutie care si-a pastrat cateva camere, se pare chiar cele locuite de Cioran, a fost Facultatea de Arte Plastice.
Celelalte apartamente au fost “mostenite” sau “revendicate”. Din fericire, insa, nu pare totul pierdut si, in 2015, un medic roman stabilit in Germania vede anuntul de vanzare al unui apartament din aceasta cladire. Am putea sa-l numim patriot daca termenul nu ar fi desuet, asa ca o sa-l numim, de dragul conventiei, investitor.
Face cercetari in privinta cladirii si angajeaza o arhitecta (da, femeie!) care sa se ocupe de renovare.
Rezultatul este uimitor si vine in momentul cel mai potrivit, deopotriva pentru istoria cladirii si pentru o tanara de numai 27 de ani – Alexandra Bucur.
A vrut musai o afacere in domeniul artei si in ea se vede nu doar spiritul antreprenorial de anvergura, ci si intelegerea unor fenomene din lumea afacerilor cu mult peste varsta ei. Nici nu si-a dat seama ca, vrand o galerie de arta mai…altfel, reinvie spiritul lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu.
Galeria Alexandra’s nu ii poarta doar numele, ci are puterea unui sipirit reinvietor.
Depotriva magazin de arta si antichitati, galerie care expune marii artisti moderni si contemporani (unii prea putin cunoscuti in Romania, insa alintati de toate tarile civilizate ale Europei), gazda pentru evenimente de tinuta, dar si investitor in educatia si devenirea profesionala mai cu seama a tinerilor artisti – in linii extrem de generale, cam asta inseamna Galeria Alexandra’s, care si-a deschis portile catre public pe 7 iunie 2016.
Alexandra patroneaza, finanteaza si organizeaza tabere internationale de pictura, din dorinta sincera de a promova arta contemporana si de a-i adauga valoare.
Dar asta nu a fost suficient. Lucrarile trebuiau expuse undeva si trebuia creat mediul propice nu doar pentru admiratia publica, ci si pentru a fi locul unde se intersecteaza artistii cu iubitorii si cumparatorii de arta, de Frumos.
Asa s-a nascut, intr-un alt apartament al fostului sediu al Fundatiei Constantin N. Vasiliu Bolnavu, galeria de arta contemporana Acontemporary, care poate fi vizitata din luna ianuarie a acestui an.
Si proiectele Alexandrei nu se opresc aici, poate pentru ca, odata reinviat spiritul lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu, de data aceasta, nimic si nimeni nu ii mai poate opri.
*Multumiri pentru informatii Wikipedia.org and BCU Cluj
